Experimentul fursecul

Scrisesem acum ceva zile de faptul că salut iniţiativa fursecului mecanic, despre care unii au citit şi în Evenimentul Zilei acum ceva vreme. Ei bine, astăzi se pare că trebuie să sosească fursecurile, anume chocolate chip cookies.

Ce m-a şocat pe mine când am citit articolul este cât ‘hate’ se adună în România pentru tot ce e neobişnuit şi nou – în loc să zici ‘ce bine’ când chiar e bine, mai bine jigneşti? Cum vine asta? Când se vrea a fi bine şi iese prost înţeleg să dai o şansă măcar, dacă merită, dar altfel nu.

Am vrut fursecuri pentru că vreau să mănânc ceva bun – şi pentru că în foarte puţine locuri găseşti prăjituri bune sau dulciuri, mai în mare. Îmi place la nebunie Moelleux au Chocolat de la French Bakery, îmi plăceau acum ceva vreme dulciurile de la Marriott, până au schimbat bucătarul (de origine străină) şi clătitele cu sos de şampanie de la Taverna Sârbului. Cred că acolo se oprea lista cu lucruri delicioase din România, gătite şi nu produse în cantităţi industriale.

Acum abia aştept cookies, după care vreau să treacă valul de căldură şi să încerc să fac prima serie în casă, problema ar fi să găsesc ingredientele pe care le vreau eu